Dictionar de sociologie.......... http://www.dictsociologie.netfirms.com/
Portalul romanesc de sociologie.......... http://sociologie.dreamstyler.ro/
Recensamant 2002.......... http://www.recensamant.ro/
Institutul National de Statistica - Romania.......... http://www.insse.ro/
Facultatea de Sociologie si Psihologie Timisoara......... http://www.socio.uvt.ro/
Blog Sociologie UVT..........http://sociologie-uvt-tm.blogspot.com/
Friday, January 5, 2007
Bibliografie sociologie
Norman Goodman - "Introducere in sociologie" Ed. Lider, Bucuresti 1991
R. Boudon - "Tratat de sociologie", Ed. Humanitas, Bucuresti 1997
Anthony Giddens - "Sociologie", Ed. ALL, Bucuresti
R. Boudon - "Tratat de sociologie", Ed. Humanitas, Bucuresti 1997
Anthony Giddens - "Sociologie", Ed. ALL, Bucuresti
Bibliografie etnografie
Valer Butura - "Etnografia poporului roman"
Mihai Pop - "Obiceiuri traditionale romanesti"
Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an"
Stefan Chisu "Prelegeri de etnografie"
Mihai Pop - "Obiceiuri traditionale romanesti"
Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an"
Stefan Chisu "Prelegeri de etnografie"
Bibliografie psihologie-sociala
Alin Gavreliuc - "De la relatiile interpersonale la comunicare sociala" (CURS)
Ewa Drozda Senkowska - "Psihologie sociala experimentala" (SEMINAR)
Ewa Drozda Senkowska - "Psihologie sociala experimentala" (SEMINAR)
Faceti bine si veniti la scoala
Pe bune, mai nou, dupa Tratatul de la Bolognia, incepand cu 1 ianuarie 2007 se zice ca daca ai mai mult de 3 absente la seminarii nu intrii in examen. Sau daca tot vrei sa intrii in examen, platesti absenta cu 20 de euro ..Asa ca, eu personal, decat sa stau la cafea in loc sa ma duc la scoala, mai bine ma duc la scoala si dupa aia beau 3 cafele .. Got it!? :)
Pregatitiva de examene
Lasati-va in dulap bikineiiiii slipu colacul si ochelarii ca ne asteapta o iarna grea. Macar avem timp de invatat.Nu-i asa.......................
Procesul de socializare
Concept central care, in cel mai larg sens, se refera la toate acele procese si nteractiuni complexe si multi-aspectuale care transforma fiinta umana intr-un membru participant activ al societatii. Pe scurt , termenul se refera atit la modurile in care devenim, cit si la cele in care suntem facuti sociali; White (1977), de exemplu, sugereaza ca aceasta ar descrie "procesul lung si complicat al invatarii traiului in societate". Desi multi teoreticieni sunt de acord cu aceasta definitie generala, studiul socializarii este cel mai bine descris ca fiind locul comun al unui numar de probleme si teme care sunt, ele insele, produsul ciocnirilor dintre conceptiile diferite referitoare la structura societatilor, natura relatiilor sociale si culturale si problema individului- subiect.
Proiect psihologie-sociala
Luati popcorn, seminte si suc......suntem pregatiti de proiect.
Pe cai ca se filmeaza!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Pe cai ca se filmeaza!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
U.E--Marea Familie
"Bun-venit in UE, bun-venit acasa!", a spus Jose Barrosoin limba romana si bulgara, ieri, Sarbatoarea Turtei Dulci - "Gingerbread Event" de la Bruxelles. El a afirmat ca Romania si Bulgaria revin de la 1 ianuarie 2007 in Europa, acolo unde le este locul. Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a urat, la randul sau, bun-venit celor doua tari, aratand glumet ca, desi harta este facuta din turta dulce si martipan, procesul aderarii celor doua state nu a fost usor.
Test...Vrei sa incerci?
Einstein a elaborat un test despre care era sigur ca 98 % din populatia Terrei nu il pot rezolva.Daca vrei a afli despre ce vorbea, incearca sa-l rezolvi!!!Exista 5 case fiecare de alta culoare; in fiecare casa locuieste o singura persoana fiecare de alta nationalitate; fiecarui locatar al fiecarei case ii place o anumita bautura, fumeaza o marca de tigari si detine un anumit animal. Niciuna din cele 5 persoana nu bea aceasi bautura, nu fumeaza aceleasi tigari si nu detine acelasi animal.1. Britanicul traieste in casa rosie.2. Suedezul are un caine.3. Danezul bea ceai.4. Casa verde e in stanga casei albe.5. Cine fumeaza Pall Mall are canar.6. Omul din casa galbena fumeaza Dunhill.7. Omul care traieste in casa din centru bea lapte.8. Norvegianul traieste in prima casa.9. Omul care fumeaza Viceroy sta langa omul care are pisica.10. Omul care are cal traieste langa omul care fumeaza Dunhill.11. Omul care fumeaza Kent bea bere.12. Neamtul fumeaza Kim.13. Norvegianul sta langa casa albastra,14. Omul care fumeaza Viceroy are vecin pe cel care bea apa.15. Omul din casa verde bea cafea.Intrebarea este: Ce nationalitatea are proprietarul pestelui de acvariu?
Etnografie
Satul românesc tradiţionalCriterii de clasificare 1. Structura2. Morfologia 3. Economia 1. După criteriul structural aşezările rurale pot fi de tip:- risipit- răsfirat- adunat 2. După criteriul economic: - Aşezări agricole - Aşezări cu activităţi industriale- Aşezări mixte 3. Coroborând criteriul structural cu cel economic, identificăm: - aşezări ale crescătorilor de animale (satele de tip risipit)- aşezări mixte (agricultori, păstori, viticultori– satele de tip răsfirat)- aşezări agrare (satele de tip adunat) (după V. Mihăilescu)
Alte criterii de clasificare:1. Planul satului 2. Structura internă, modul de grupare a gospodăriilor 3. Raportul dintre uliţă şi case 4. Modul de distribuţie a proprietăţii5. Modul de împărţire a hotarului6. Ocupaţia 7. Poziţia satului 8. Mărimea satului9. Forma satului (după R. Vuia şi I. Vlăduţiu)
Tipologie:- Sat cu case izolate- Sat răsfirat - Sat de vale- Sat îngrămădit- Sat de-a lungul drumului- Sat dreptunghiular - Sat adunat - Sat circular- Sat radial
GospodăriaFactori care au influenţat existenţa şi dezvoltarea gospodăriilor: - Sistemul ocupaţional- Condiţiile naturale (inclusiv clima) - Materialele de construcţie Tipuri economice de gospodării: a) Agricoleb) Agro-pastoralec) Pomicoled) Viticolee) Piscicolef) Meşteşugăreşti
Gospodării agro-pastoraleGospodărie pastorală cu colnă de la Câmpu lui Neag (jud. Hunedoara) - elemente componente: casa (“căsoană”), adăpost pentru animale (“colna”), cămara deasupra gropii pentru cartofi - casa – dreptunghiulară; pereţi din bârne de brad pe temelie de piatră; acoperiş în patru ape din lemn de brad; două încăperi, fiecare cu intrare separată pe faţada principală: una pentru locuit, cealaltă are rol de cămară - colna – împrejmuire deschisă la interior, care închide toată gospodăria; pereţi din bârne de brad, cu acoperiş în două ape- aparţine tipului de gospodărie cu curte închisă Gospodărie cu ocol întărit de la Măgura (jud. Braşov) - elemente componente: casa (cu tindă, căsuţă, casa mare, chelar), două grajduri pentru vite, fierbătoare cu pivniţă; în exteriorul ocolului – adăpostul pentru oi- material de construcţie: fundaţie din bârne de brad; acoperiş în patru ape cu structură din lemn Gospodărie de agricultor cu colibă pastorală de la Feşen (jud. Alba) - elemente componente: casa, şura poligonală, “coşer” pentru porumb, coteţ - casa are cameră de locuit, tindă, cămară; acoperiş cu paie; - materiale de construcţie: bârne de fag şi stejar
Gospodăriile piscicoleGospodărie de pescar din Mahmudia (Tulcea) - componente: casă, grajd (“dam”), coteţ pentru păsări (“curnic”), cuptor pentru pâine, baie, latrină, moară de vânt - material de construcţie: chirpici; acoperiş din stuf; pereţi văruiţi în alb- se încadrează în tipul de gospodărie cu două curţi (în prima curte, mai mare, este casa, baia şi cuptorul pentru pâine; în a doua curte – coteţul şi grajdul)- casa are latura îngustă spre stradă şi dezvoltare în adâncime; pe două laturi are prispă cu stâlpi de lemn; are două camere cu o tindă intermediară şi o magazie pentru uneltele de pescuit baia este amenajată într-o clădire separată cu două încăperi, una servind de vestiar, cealaltă de saună (vatră din bolovani cu un cazan pentru apă)
Gospodării meşteşugăreştiGospodăria de boştinar-lumânărar din Sebeşu de Jos (jud. Sibiu) - elemente componente: casa, şura, grajdul, atelier de lumânărit, coteţ de porci- material de construcţie: lemn de brad şi fag, pământ, zidărie din piatră; pereţi văruiţi în albastru; acoperiş înalt, în două ape, cu ţiglă- casa are trei încăperi: camera din faţă (“casa din faţă”), tindă (cu rol de depozit şi spaţiu de muncă; adăposteşte cuptorul de pâine, uneltele şi intrarea în pod), celar (deopotrivă cameră de locuit, cameră de zi şi bucătărie) Clasificarea morfologică a gospodăriilor: Cu curţi deschiseCu curţi închiseCu curţi în organizare liniarăCu curţi organizate pe două liniiCu curţi organizate în unghiCu curţi pe trei liniiCu şura în latul curţiiCu casa în latul curţiiCu casa în lungul drumuluiCu curţi pe patru liniiCu ocol închisCu curţi duble
Apar în satele de tip risipit. Specific este absenţa gardurilor despărţitoare în interiorul curţii.
Se regăsesc în zonele cu teren puţin accidentat. Curtea este separată de terenul agricol prin garduri
Elementele care compun gospodăria (casa, şura, grajdul) sunt dispuse de-a lungul curţii.
Apar în zonele joase. Casa şi anexele secundare (coteţele pentru animalele mici) se află dispuse pe o latură (de obicei cea de la stradă), pe latura opusă fiind grajdul şi alte anexe.
Apar în zonele depresionare şi de vale. Casa este dispusă în lungul curţii, iar grajdul sau şura în latul curţii.
Alte criterii de clasificare:1. Planul satului 2. Structura internă, modul de grupare a gospodăriilor 3. Raportul dintre uliţă şi case 4. Modul de distribuţie a proprietăţii5. Modul de împărţire a hotarului6. Ocupaţia 7. Poziţia satului 8. Mărimea satului9. Forma satului (după R. Vuia şi I. Vlăduţiu)
Tipologie:- Sat cu case izolate- Sat răsfirat - Sat de vale- Sat îngrămădit- Sat de-a lungul drumului- Sat dreptunghiular - Sat adunat - Sat circular- Sat radial
GospodăriaFactori care au influenţat existenţa şi dezvoltarea gospodăriilor: - Sistemul ocupaţional- Condiţiile naturale (inclusiv clima) - Materialele de construcţie Tipuri economice de gospodării: a) Agricoleb) Agro-pastoralec) Pomicoled) Viticolee) Piscicolef) Meşteşugăreşti
Gospodării agro-pastoraleGospodărie pastorală cu colnă de la Câmpu lui Neag (jud. Hunedoara) - elemente componente: casa (“căsoană”), adăpost pentru animale (“colna”), cămara deasupra gropii pentru cartofi - casa – dreptunghiulară; pereţi din bârne de brad pe temelie de piatră; acoperiş în patru ape din lemn de brad; două încăperi, fiecare cu intrare separată pe faţada principală: una pentru locuit, cealaltă are rol de cămară - colna – împrejmuire deschisă la interior, care închide toată gospodăria; pereţi din bârne de brad, cu acoperiş în două ape- aparţine tipului de gospodărie cu curte închisă Gospodărie cu ocol întărit de la Măgura (jud. Braşov) - elemente componente: casa (cu tindă, căsuţă, casa mare, chelar), două grajduri pentru vite, fierbătoare cu pivniţă; în exteriorul ocolului – adăpostul pentru oi- material de construcţie: fundaţie din bârne de brad; acoperiş în patru ape cu structură din lemn Gospodărie de agricultor cu colibă pastorală de la Feşen (jud. Alba) - elemente componente: casa, şura poligonală, “coşer” pentru porumb, coteţ - casa are cameră de locuit, tindă, cămară; acoperiş cu paie; - materiale de construcţie: bârne de fag şi stejar
Gospodăriile piscicoleGospodărie de pescar din Mahmudia (Tulcea) - componente: casă, grajd (“dam”), coteţ pentru păsări (“curnic”), cuptor pentru pâine, baie, latrină, moară de vânt - material de construcţie: chirpici; acoperiş din stuf; pereţi văruiţi în alb- se încadrează în tipul de gospodărie cu două curţi (în prima curte, mai mare, este casa, baia şi cuptorul pentru pâine; în a doua curte – coteţul şi grajdul)- casa are latura îngustă spre stradă şi dezvoltare în adâncime; pe două laturi are prispă cu stâlpi de lemn; are două camere cu o tindă intermediară şi o magazie pentru uneltele de pescuit baia este amenajată într-o clădire separată cu două încăperi, una servind de vestiar, cealaltă de saună (vatră din bolovani cu un cazan pentru apă)
Gospodării meşteşugăreştiGospodăria de boştinar-lumânărar din Sebeşu de Jos (jud. Sibiu) - elemente componente: casa, şura, grajdul, atelier de lumânărit, coteţ de porci- material de construcţie: lemn de brad şi fag, pământ, zidărie din piatră; pereţi văruiţi în albastru; acoperiş înalt, în două ape, cu ţiglă- casa are trei încăperi: camera din faţă (“casa din faţă”), tindă (cu rol de depozit şi spaţiu de muncă; adăposteşte cuptorul de pâine, uneltele şi intrarea în pod), celar (deopotrivă cameră de locuit, cameră de zi şi bucătărie) Clasificarea morfologică a gospodăriilor: Cu curţi deschiseCu curţi închiseCu curţi în organizare liniarăCu curţi organizate pe două liniiCu curţi organizate în unghiCu curţi pe trei liniiCu şura în latul curţiiCu casa în latul curţiiCu casa în lungul drumuluiCu curţi pe patru liniiCu ocol închisCu curţi duble
Apar în satele de tip risipit. Specific este absenţa gardurilor despărţitoare în interiorul curţii.
Se regăsesc în zonele cu teren puţin accidentat. Curtea este separată de terenul agricol prin garduri
Elementele care compun gospodăria (casa, şura, grajdul) sunt dispuse de-a lungul curţii.
Apar în zonele joase. Casa şi anexele secundare (coteţele pentru animalele mici) se află dispuse pe o latură (de obicei cea de la stradă), pe latura opusă fiind grajdul şi alte anexe.
Apar în zonele depresionare şi de vale. Casa este dispusă în lungul curţii, iar grajdul sau şura în latul curţii.
Programari examene
Etnografie : 23.ianuarie
Cultura si Civilizatie: 26.ianuarie
Demografie : 1.februarie
Sociologie : 8.februarie
Psiho Sociala : 15.februarie
Franceza : 15. ianuarie
Engleza incepatorii : 19 ianuarie
Engleza avansatii : nu stiu
Info incepatorii :18 ianuarie
Info avansatii : vom vedea
Studentul
Un student (din latină studens, italiană studente, germană Student) este o persoană înmatriculată la o universitate. Odată înmatriculată, persoana respectivă dobândeşte statutul de student. Dacă această persoană este exmatriculată i se ia statutul de student.
Activitatea de bază a unui student este urmarea cursurilor universitare în vederea obtinerii licenţei sau masteratului.
Activitatea de bază a unui student este urmarea cursurilor universitare în vederea obtinerii licenţei sau masteratului.
Antropologia
Antropologia se ocupă cu studiul ştiinţific al omului (genul Homo Hominis). Este o disciplină holistică din două puncte de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile şi tratează toate dimensiunile umanităţii. În centrul antropologiei se află ideea de cultură şi noţiunea că aceasta reprezintă specia umană, că specia noastra şi-a dezvoltat o capacitate universală de a concepe lumea simbolic, de a preda şi învăţa astfel de simboluri în mod social şi de a transforma lumea (şi pe noi înşine) pe baza acestor simboluri.
Antropologia a debutat ca ştiinţă a istoriei. Inspirată de triumful metodei ştiinţifice în ştiinţele naturale, antropologii secolului al XIX-lea considerau că fenomenele socio-culturale erau guvernate de legi şi principii care pot fi descoperite. Această convingere, existentă încă înainte ca ştiinţele sociale să-şi formeze teorii şi metode, era dublată de viziunea iluministă a umanităţii - concomitent încrezătoare în emanciparea socio-culturală a oamenilor şi critică faţă de îndepărtarea acestora de natura lor inocentă. Această dublă sensibilitate, faţă de tradiţiile culturale (tradiţie) şi faţă de procesele schimbării sociale (modernizare) va caracteriza întotdeuna discursul antropologiei.
Antropologia a debutat ca ştiinţă a istoriei. Inspirată de triumful metodei ştiinţifice în ştiinţele naturale, antropologii secolului al XIX-lea considerau că fenomenele socio-culturale erau guvernate de legi şi principii care pot fi descoperite. Această convingere, existentă încă înainte ca ştiinţele sociale să-şi formeze teorii şi metode, era dublată de viziunea iluministă a umanităţii - concomitent încrezătoare în emanciparea socio-culturală a oamenilor şi critică faţă de îndepărtarea acestora de natura lor inocentă. Această dublă sensibilitate, faţă de tradiţiile culturale (tradiţie) şi faţă de procesele schimbării sociale (modernizare) va caracteriza întotdeuna discursul antropologiei.
Sociologie
Sociologia este ştiinţa socială ce studiază regulile sociale şi procesele care leagă şi separa oamenii, nu numai ca indivizi dar şi ca membri ai asociaţiilor, grupurilor şi instituţiilor. Termenul este un neologism inventat de Auguste Comte.
SOCIOLOGIA: este studiul vietii sociale umane, a grupurilor si societatilor. Este un demers indraznet si de mare responsabilitate intrucat subiectul ei este rezultatul propiului nostru comportament ca fiinte sociale. SOCIOLOGIA poate fi definita ca fiind studiul sistematic al societatilor umane, punand accent in special pe sistemele moderne industrializate.
A invata sa gandim in termeni sociologici inseamna a cultiva imaginatia. Munca sociologica depinde de ceea ce autorul american C.Wright Mills numea "imaginatia sociologica".
SOCIOLOGIA: este studiul vietii sociale umane, a grupurilor si societatilor. Este un demers indraznet si de mare responsabilitate intrucat subiectul ei este rezultatul propiului nostru comportament ca fiinte sociale. SOCIOLOGIA poate fi definita ca fiind studiul sistematic al societatilor umane, punand accent in special pe sistemele moderne industrializate.
A invata sa gandim in termeni sociologici inseamna a cultiva imaginatia. Munca sociologica depinde de ceea ce autorul american C.Wright Mills numea "imaginatia sociologica".
Subscribe to:
Comments (Atom)